Limbaj 4

Christy Hicks, Keri Bethune, Charles Wood, Nancy Cooke si Pamela Mims sunt autorii studiului “Efectele metodei Direct Instruction asupra invatarii prepozitiilor de catre persoanele cu deficiente de intelect”. Acest articol a fost publicat in 2011, in Journal of Applied Behavior Analysis (JABA).

Link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3177355/

Autorii au urmarit efectele metodei Direct Instruction asupra invatarii, mentinerii si generalizarii prepozitiilor la nivel receptiv si tact.

Doi copii de 14 ani au participat la studiu. Ambii copii intruneau criteriile de elibigilitate:  a) deficit de intelect, b) numeau obiectele comune din mediu, c) nu reuseau sa raspunda la instructiile cu descriptori “prepozitie”.

Pe tot parcursul studiului au fost folosite 12 obiecte instructionale. Probele au fost facute o data pe zi, in baseline, la inceputul fiecarei sesiuni de DI si in timpul mentinerii. Fiecare prepozitie a fost testata de 4 ori – doua probe pe receptiv (Pune a pe b) si doua probe pe tact (Unde este a?). Toate prepozitiile au fost verificate in random rotation cu toate cele 12 obiecte. Nici o consecinta nu a fost folosita pentru raspunsurile corecte sau incorecte.

Predarea in DI a fiecarei prepozitii s-a realizat in 4 etape. 

Etapa 1. Procedura de modelare – test. Prepozitia “pe” a fost predata in tact pe doua obiecte. “Pe” a fost modelat de 5 ori corect de catre tutore (ex., pune mingea pe cutie si spune ‘este pe”) si de 5 ori incorect (pune mingea la jumatate de metru de cutie si spune “nu este pe”). Imediat dupa cele 10 trial-uri de modelare alte noi 7 exemplare (corect) si 7 non-exemplare (incorect) au fost testate. Fiecare raspuns corect a fost intarit si promptul verbal a fost folosit imediat dupa un raspuns incorect sau non-raspuns. Criteriul de trecere la etapa urmatoare a fost stabilit la 3 raspunsuri corecte la ultimii 3 itemi verificati. Raspunsurile corecte puteau fi sub forma “este pe” sau “nu este pe”. SD-ul a fost “Unde este?”. Nu a fost realizata predarea pe receptiv.

Etapa 2. Procedura de modelare – test. A fost reluata procedura din etapa 1 cu modificarea distantei dintre obiectul mobil si obiectul fix folosit la modelarea non-exemplarelor “pe”. Acum distanta era mai mica de 2.5 cm. Nu a fost realizata predarea pe receptiv. Raspunsurile corecte puteau fi sub forma “este pe masa” sau “nu este pe masa”. SD-ul a fost “Unde este mingea?”. Nu a fost realizata predarea pe receptiv.

Etapa 3. Materialele/Obiectele instructionale au fost schimbate. In aceasta etapa s-au folosit obiectele comune din clasa. A fost implementata aceeasi procedura.

Etapa 4. Prepozitia “pe” a fost predata in receptiv. SD-ul a fost “Pune a pe b”.

Pe tot parcursul predarii DI daca copilul avea in 3 probe consecutive 100% raspunsuri corecte se introducea o noua prepozitie.

Generalizarea s-a realizat pe doua activitati complet diferite: 1) citite 3 povesti scurte si verificate prepozitiile (Unde a pus iepurasul ouale?) prin indicarea imaginii corecte (4 imagini erau prezentate), 2) tresure hunt -li se cerea sa ascunda un obiect pentru a putea fi gasit de adult mai tarziu (SD: “Sub palarie”).

Ca urmare a interventiei cei doi copii au invatat 4, respectiv 3 prepozitii. In plus, cei doi copii au mentinut abilitatile si dupa ce interventia s-a oprit.

Interventiile bazate pe principiile analizei comportamentale aplicate sunt eficiente in predarea abilitatilor lingvistice, indiferent de varsta sau diagnostic. Copilul tau este in programul ABA? A intampinat dificultati in invatarea prepozitiillor? Ce strategii ai folosit?

Leave Your Reply